Cu ce ne ajută logica (Arvinte Răzvan)

Logica este o componentă a gândirii pe care o folosim în special în rezolvarea de probleme.
Un exemplu de utilizare a logicii în cadrul unui proces de gândire ar putea fi tăierea unui copac. Un tăietor de lemne ar trebui să folosească logica pentru a-şi uşura munca şi pentru a nu-şi pune viaţa în pericol. Astfel, pentru tăierea unui copac, el are mai multe variante: să-l taie în întregime, aşa cum este el sau să îi taie mai întâi crengile. Gândind lojic, el îşi va uşura munca tăind crengile copacului. În ceea ce privenşte siguranţa tăietorului, el foloseşte logica şi anumite cunoştinţe de fizică şi matematică pentru a calcula unghiurile şi traiectorila căderii copacului. Astfel, el nu îşi pune viaţa în pericol. De asemenea, el poate folosi o gamă largă de instrumente de tăiat, de la cele mai mici până la cele mai mari. Folosindu-şi lojica în gândire, el nu va alege nici un instrument prea mic sau care să taie prea încet, dar nici un instrument prea mare pe care să nu-l poată controla sau mânui. Dacă în tot acest proces, tăietorul nu s-ar folosi de logică, tăierea copacului ar putea deveni mult mai dificilă şi periculoasă pentru el şi persoanele din jurul lui.
Un alt exemplu ar fi dezorientarea într-un drum pe care l-ai parcurs şi te-ai abătut de la el. Privind anumite semne sau indicii şi folosind logica, este posibil să regăseşti drumul spre casă fără a mai avea nevoie de ajutorul unui indicator sau de ajutorul unei alte persoane care să te îndrume către drumul corect. Astfel de semne ar putea fi: punctele cardinale şi poziţia soarelui, anumite clădiri sau spaţii cunoscute, diferenţele de temperatură sau prezenţa anumitor mirosuri.
Astfel, logica este folosită atât în problemele şi jocurile destinate dezvoltării logicii, cât şi în viaţa de zi cu zi.

Jucând dea-ascunselea (Miron Alex)

Într-o seară, eu şi câţiva prieteni am pornit jocul “de-a ascunsa”.
Trebuia să-mi caut un loc ferit, să nu mă poată vedea nimeni şi m-am gândit să mă ascund după un copac, dar nu ştiam exact unde să stau ,ca să nu fiu văzut.
În timp ce-mi căutam locul perfect, am observat un stâlp de iluminat.
Acel stâlp era in poziţia de unde s-ar fi uitat si cel care trebuia să mă găsească, şi am sesizat că dacă umbra mea se suprapune cu cea a copacului nu o sa fiu văzut.
Şi aşa am găsit o proprietate care să mă ajute la acest joc :
Dacă o lumină bate din poziţia in care cineva s-ar uita, iar umbra ta se suprapune cu cea a obiectului după care te ascunzi, atunci nu vei fi văzut.Condiţia fiind ca umbra obiectului după care te ascunzi să fie mai mare decât umbra ta.

Dupa faptă şi răsplată (Constandache Emanuela)

Într-o zi de vineri, când parinţii erau plecaţi la servici, m-am gândit sã fac curãţenie în camerã, pentru a îi face o bucurie mamei .Eram acasã doar cu fratele meu Mihai.
Dupã ce am terminat treaba, am început sã mã joc cu o minge. Imediat a intrat în camerã Mihai, deranjat de zgomotul creat. M-a rugat sã încetez deoarece îl deranjeazã zgomotul. Nu l-am ascultat si am început iar, deoarece nu aveam ce face.
În scurt timp mingea aruncatã de mine a lovit vaza din camerã, la care mama tinea foarte mult. M-am îngrijorat deoarece nu ştiam cum va reacţiona mama la aflarea veştii.
Ajungând acasã, aceasta era prea ocupatã sã observe cã vaza ei lipsea. Astfel m-am prefãcut cã am uitat de ea şi nu i-am mai zis, dar Mihai m-a indrumat spre decizia cea bunã, de a o anunţa pe mama de fapta facutã. Atunci am realizat cã am fãcut o greşealã ce trebuia reparatã. I-am zis mamei, iar aceasta m-a iertat, dar pentru cã nu l-am ascultat pe Mihai, am fost pedepsitã. M-am gândit cã nu o sã mai incalc regulile si am sã ascult sfaturile celorlalţi din jur.

Logica în viaţa de zi cu zi (Leuştean Alex Bogdan)

Puteam observa logica-matecatică în operaţii ce presupun rezolvarea de probleme sau confruntarea cu o nouă provocare. Această inteligenţă este des asoiciată cu ce numim noi ,, gandire ştiinţifică “. Folosim acest tip de inteligenţă când recunoaştem modelele abstracte cum ar fi numărarea din 2 în 2, sau recunoaşterea restului corect la supermarket. O folosim când găsim legături sau când observăm relaţiile dintre separate şi distincte. Logica-matematică este răspunzătoare de diferite scheme de gândire folosite în viaţa de zi cu zi cum ar fi:

-stabilirea priorităţilor;

-planuri de viitor;




Lucruri care ne ajută să progresăm:

-provocări;

-vederea de ansamblu şi obiectivă a lucrurilor (fiecare lucru la locul lui);

-unităţi (diviziune) în folosul memoriei;
-hărţi, scheme grafice pentru interpretarea datelor pas cu pas;
-gânditorul secvenţial foloseşte provocări de genul: ,, Am o sarcină pentru tine “, ,, Am o problemă”, ,,Cum ai vrea să rezolvi asta?”