
Un exemplu de utilizare a logicii în cadrul unui proces de gândire ar putea fi tăierea unui copac. Un tăietor de lemne ar trebui să folosească logica pentru a-şi uşura munca şi pentru a nu-şi pune viaţa în pericol. Astfel, pentru tăierea unui copac, el are mai multe variante: să-l taie în întregime, aşa cum este el sau să îi taie mai întâi crengile. Gândind lojic, el îşi va uşura munca tăind crengile copacului. În ceea ce privenşte siguranţa tăietorului, el foloseşte logica şi anumite cunoştinţe de fizică şi matematică pentru a calcula unghiurile şi traiectorila căderii copacului. Astfel, el nu îşi pune viaţa în pericol. De asemenea, el poate folosi o gamă largă de instrumente de tăiat, de la cele mai mici până la cele mai mari. Folosindu-şi lojica în gândire, el nu va alege nici un instrument prea mic sau care să taie prea încet, dar nici un instrument prea mare pe care să nu-l poată controla sau mânui. Dacă în tot acest proces, tăietorul nu s-ar folosi de logică, tăierea copacului ar putea deveni mult mai dificilă şi periculoasă pentru el şi persoanele din jurul lui.
Un alt exemplu ar fi dezorientarea într-un drum pe care l-ai parcurs şi te-ai abătut de la el. Privind anumite semne sau indicii şi folosind logica, este posibil să regăseşti drumul spre casă fără a mai avea nevoie de ajutorul unui indicator sau de ajutorul unei alte persoane care să te îndrume către drumul corect. Astfel de semne ar putea fi: punctele cardinale şi poziţia soarelui, anumite clădiri sau spaţii cunoscute, diferenţele de temperatură sau prezenţa anumitor mirosuri.
Astfel, logica este folosită atât în problemele şi jocurile destinate dezvoltării logicii, cât şi în viaţa de zi cu zi.

