Înca din clasa a I-a am folosit logica îndrumată de învăţătoarea mea. Ea m-a ajutat să descopăr relaţia dintre mulţimi , cu ajutorul beţişoarelor,corectându-mă atunci când se mai strecura cate o greseală.
Anul a trecut şi a urmat clasa a II-a în care nu am mai folosit beţişoarele în schimb am învaţat înmulţirea termenilor pentru care am folosit adunarea repetată . Am înţeles-o foarte bine datorită explicaţiei oferită de către învăţătoare. A urmat şi înpărţirea la care mi-a trebuit puţin timp pentru a o înţelege.
În clasele a III-a şi a IV-a am facut un studiu mai amănunţit la cele învăţate şi am folosit logica pentru a rezolva exerciţiile mai uşor şi corect.
Însă în clasa aV-a studiul sistematic al numerelor naturale impune, pe lângă repetare întru-n interval scurt a celor învaţate în clasele I-IV, unele precizări de termeni şi aprofundări. S-a mai adăugat şi ridicarea la putere cu exponent număr natural care necesită o exersare mai vastă a memoriei şi folosirea primelor mici scheme logice . Apoi am învăţat despre valoarea de adevăr a unei propoziţii şi cum putem creia din propoziţii simple cu ajutorul operatorilor logici “şi”,”sau” propoziţii a căror valoare de adevăr o ştim o putem intuit dinnainte.
În clasele a VI-a,a VII-a am aflat că cunoasterea ştiinţifică are două trepte. Ele sunt: a) cea a adevărurilor absolute(în domeniul logicii formale şi al matematicii), care sunt valabile pentru orice lume posibilă, iar b) este treapta adevărurilor valabile doar pentru lumea reală. Primei trepte este proprie calea evidenţei care este utilizată pentru descoperirea unor legi în domeniul logicii matematicii . De curând am aflat că în rândul acestor legi se cuprind axiomele matematice(două mărimi egale cu a treia sunt egale între ele şi dacă la mărimi egale adăugăm mărimi egale, sumele vor fi egale)şi legea universală pe care se întemeiază logica(un obiect oarecare nu poate avea simultan două grade diferite ale aceleiaşi însuşiri ). În geometrie se pot folosi de asemenea unele elemente din teoria mulţimilor.
În legătură cu caracterul absolut al adevărurilor evidente care se aplică nu numai în lumea reală ci în orice lume posibilă,s-ar putea obiecta că noi nu putem spune nimic cu privire la diverse lumi posibile,deoarece nu cunoaştem decât lumea reală.
Anul a trecut şi a urmat clasa a II-a în care nu am mai folosit beţişoarele în schimb am învaţat înmulţirea termenilor pentru care am folosit adunarea repetată . Am înţeles-o foarte bine datorită explicaţiei oferită de către învăţătoare. A urmat şi înpărţirea la care mi-a trebuit puţin timp pentru a o înţelege.
În clasele a III-a şi a IV-a am facut un studiu mai amănunţit la cele învăţate şi am folosit logica pentru a rezolva exerciţiile mai uşor şi corect.
Însă în clasa aV-a studiul sistematic al numerelor naturale impune, pe lângă repetare întru-n interval scurt a celor învaţate în clasele I-IV, unele precizări de termeni şi aprofundări. S-a mai adăugat şi ridicarea la putere cu exponent număr natural care necesită o exersare mai vastă a memoriei şi folosirea primelor mici scheme logice . Apoi am învăţat despre valoarea de adevăr a unei propoziţii şi cum putem creia din propoziţii simple cu ajutorul operatorilor logici “şi”,”sau” propoziţii a căror valoare de adevăr o ştim o putem intuit dinnainte.
În clasele a VI-a,a VII-a am aflat că cunoasterea ştiinţifică are două trepte. Ele sunt: a) cea a adevărurilor absolute(în domeniul logicii formale şi al matematicii), care sunt valabile pentru orice lume posibilă, iar b) este treapta adevărurilor valabile doar pentru lumea reală. Primei trepte este proprie calea evidenţei care este utilizată pentru descoperirea unor legi în domeniul logicii matematicii . De curând am aflat că în rândul acestor legi se cuprind axiomele matematice(două mărimi egale cu a treia sunt egale între ele şi dacă la mărimi egale adăugăm mărimi egale, sumele vor fi egale)şi legea universală pe care se întemeiază logica(un obiect oarecare nu poate avea simultan două grade diferite ale aceleiaşi însuşiri ). În geometrie se pot folosi de asemenea unele elemente din teoria mulţimilor.
În legătură cu caracterul absolut al adevărurilor evidente care se aplică nu numai în lumea reală ci în orice lume posibilă,s-ar putea obiecta că noi nu putem spune nimic cu privire la diverse lumi posibile,deoarece nu cunoaştem decât lumea reală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu